Glioblastom

CUPRINS

CE ESTE UN GLIOM ?

Ați primit diagnosticul de glioblastom sau gliom cerebral? Vă așteptăm la clinica ANSI, acolo unde specialistul în neurochirurgie Dr Ștefan Mindea, alături de echipa sa, vă va oferi cele mai bune soluții medicale pentru afecțiunea dvs.

 

glioblastom-2

 

Un gliom cerebral este un tip de tumoare pe creier care crește din celulele gliale. Celulele gliale susțin celulele nervoase cu energie și substanțe nutritive și ajută la menținerea barierei hematoencefalice. Există diferite tipuri de celule gliale, fiecare cu o funcție diferită:

Astrocit – transportă substanțele nutritive și menține neuronii în loc

Oligodendrocit – asigură izolație (mielină) neuronilor

Microglia – digeră neuroni morți și agenți patogeni

Celule ependimale – aliniază ventriculii și secretă lichid cefalorahidian.

Gliom cerebral este un termen umbrelă folosit pentru a descrie diferitele tipuri de tumori gliale: astrocitom, oligodendrogliom, glioblastom si ependimom. Gliomurile variază în ceea ce privește agresivitatea sau malignitatea. Unele sunt cu creștere lentă și este probabil să fie vindecabile. Altele sunt cu creștere rapidă, invazive, dificil de tratat și este probabil să reapară.

CLASIFICAREA TIPURILOR DE GLIOM

   
glioblastom-5     

 

Astrocitoamele sunt tumori cu celule gliale dezvoltate din celule de țesut conjunctiv numite astrocite și reprezintă cea mai comună tumoare cerebrală intra-axială primară, reprezentând aproape jumătate din toate tumorile cerebrale primare. Se găsesc cel mai adesea în creier (partea mare, exterioară a creierului), dar și în cerebel (situat la baza creierului).

Astrocitoamele se pot dezvolta la adulți sau la copii. Astrocitoamele de grad înalt, numite glioblastom multiform, sunt cele mai maligne dintre toate tumorile cerebrale. Simptomele glioblastomului sunt adesea aceleași cu cele ale altor glioame. Astrocitoamele pilocitare sunt gliomuri cerebeloase de grad scăzut, întâlnite frecvent la copii. La adulți, astrocitoamele sunt mai frecvente la nivelul creierului.

Gliomurile trunchiului cerebral, numite și gliomuri difuze cu infiltrare a trunchiului cerebral, sau DIPG, sunt tumori rare găsite în trunchiul cerebral. De obicei, nu pot fi îndepărtate chirurgical din cauza locației lor îndepărtate, unde se împletesc cu țesutul normal al creierului și afectează funcțiile delicate și complexe controlate de această zonă. Aceste tumori apar cel mai adesea la copiii de vârstă școlară, unde sunt responsabili pentru cel mai mare număr de decese din copilărie din cauza tumorilor cerebrale primare.

Ependimoamele se dezvoltă din celulele ependimale care căptușesc ventriculii sau în măduva spinării. Ependimoamele sunt rare, reprezentând doar 2% până la 3% dintre tumorile cerebrale primare.

Cu toate acestea, ele reprezintă aproximativ 8% până la 10% din tumorile cerebrale la copii și sunt mai predispuse să afecteze cei mai mici de 10 ani. Cea mai mare locație pentru ependimoame la copii este în apropierea cerebelului, unde tumora poate bloca fluxul lichidului cefalorahidian și poate provoca o presiune crescută în interiorul craniului (hidrocefalie obstructivă).  Aceste tumori se pot răspândi în alte părți ale creierului sau măduvei spinării (metastaze) datorită curgerii lichidului cefalorahidian.

Gliomurile mixte (numite și oligo-astrocitoame) sunt formate din mai multe tipuri de celule gliale. Diagnosticul lor ca tip tumoral distinct este controversat și poate fi rezolvat prin screening genetic al țesutului tumoral. Aceste tumori se găsesc adesea în creier și sunt cele mai frecvente la bărbații adulți.

Oligodendrogliomurile se formează din oligodendrocite, celulele țesutului de susținere ale creierului și se găsesc de obicei în creier. Aproximativ 2% până la 4% dintre tumorile cerebrale primare sunt oligodendroglioame. Ele sunt cele mai frecvente la adulții tineri și de vârstă mijlocie și mai probabil să apară la bărbați. Convulsiile sunt un simptom foarte frecvent al acestor gliomuri (care afectează 50% până la 80% dintre pacienți), precum și durerile de cap, slăbiciunea sau problemele de vorbire.

Oligodendrogliomurile au de obicei un prognostic mai bun decât majoritatea celorlalte gliomuri.

Gliomurile căii optice sunt un tip de tumoare de grad scăzut găsite în nervul optic sau chiasmă, unde adesea se infiltrează în nervii optici, care trimit mesaje de la ochi către creier. Persoanele cu neurofibromatoză au mai multe șanse de a le dezvolta.

Gliomurile nervului optic pot cauza pierderea vederii și probleme hormonale, deoarece aceste tumori sunt adesea localizate la baza creierului, unde se află controlul hormonal.

Gliomurile care afectează funcția hormonală pot fi cunoscute ca gliomuri hipotalamice.

Din punct de vedere al agresivității, există patru grade:

  • Grad I – tumorile benigne – astrocitomul pilocitic. Apare în special la copii și are un prognostic foarte bun.

  • Grad II – tumorile benigne, dar cu potențial de malignizare – astrocitomul fibrilar și gemistocitic, oligodendrogliomul, xantoastrocitomul pleomorf. Sunt tumori care infiltrează țesutul cerebral normal și, în timp, evoluează spre tumori maligne

  • Grad III – astrocitomul anaplazic și oligodendrogliomul anaplazic. Sunt tumori maligne, dar nu atât de agresive precum glioblastomul

  • Gradul IV – glioblastomul – tumoră malignă, cea mai agresivă formă de tumoră cerebrală a adultului.

GLIOBLASTOM/ GLIOM CEREBRAL MULTIFORMĂ

Glioblastomul multiformă (GBM), denumit și astrocitom de gradul IV , este o tumoare cerebrală agresivă și cu creștere rapidă. Invadează țesutul cerebral din apropiere, dar, în general, nu se răspândește la organe îndepărtate.

Glioblastomul poate apărea în creier sau poate evolua din astrocitom de grad inferior. La adulți, glioblastomul apare cel mai adesea în emisferele cerebrale, în special în lobii frontali și temporali ai creierului. Glioblastomul este un cancer cerebral devastator care poate duce la moarte în șase luni sau mai puțin, dacă nu este tratat; prin urmare, este imperativ să solicitați imediat îngrijiri neuro-oncologice și neurochirurgicale de specialitate, deoarece acest lucru poate afecta supraviețuirea generală.

Glioblastomul prezintă provocări unice de tratament datorită:

  • Localizarii glioblastomului în creier
  • Rezistența inerentă a glioblastomului la terapia convențională
  • Capacitate limitată a creierului de a se repara singur după daunele aduse de un glioblastom/gliom cerebral
  • Migrarea celulelor maligne ale glioblastomului în țesutul cerebral adiacent
  • Aprovizionarea cu sânge a glioblastomului întreruptă în mod variabil, care inhibă livrarea eficientă a medicamentelor
  • Scurgerea capilară a glioblastomului, rezultând o acumulare de lichid în jurul tumorii (edem peritumoral) și hipertensiune intracraniană
  • Convulsii induse de glioblastom/gliom cerebral
  • Neurotoxicitatea rezultată a tratamentelor îndreptate către glioblastom/gliom cerebral.

Glioblastomul este cea mai frecventă tumoră malignă a creierului și a SNC, reprezentând 47,7% din toate cazurile. Glioblastomul are o incidență de 3,21 la 100.000 de locuitori.

Vârsta medie de diagnosticare este de 64 de ani și este mai frecventă la bărbați decât la femei. Supraviețuirea este slabă, cu aproximativ 40% supraviețuire în primul an după diagnostic și 17% în al doilea an.

Factorii asociați cu riscul de glioblastom/gliom cerebral sunt radiațiile terapeutice prealabile, scăderea susceptibilității la alergii și afectarea răspunsului imunitar.

Mai multe sindroame ereditare de cancer cresc foarte mult riscul de glioblastom/gliom cerebral, inclusiv sindromul Li-fraumeni și sindromul Lynch.

Simptomele pentru glioblastom/gliom cerebral variază în funcție de localizarea tumorii cerebrale, dar pot include oricare dintre următoarele:

  • Dureri de cap persistente
  • Vedere dublă sau încețoșată
  • Vărsături
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Schimbări de dispoziție și personalitate
  • Schimbări în capacitatea de a gândi și de a învăța
  • Nou debut al convulsiilor
  • Dificultate de vorbire cu debut gradual

Tehnicile imagistice sofisticate pot identifica cu precizie locația unui glioblastom/gliom cerebral. Instrumentele de diagnosticare includ tomografia computerizată (CT sau CAT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).

RMN intraoperator poate fi, de asemenea, util în timpul intervenției chirurgicale pentru a ghida biopsiile tisulare și îndepărtarea unui glioblastom/gliom cerebral . Spectroscopia de rezonanță magnetică (MRS) este utilizată pentru a examina profilul chimic al glioblastomului.

RMN convențional: Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este cel mai important studiu imagistic pentru glioblastom/gliom cerebral . De obicei, imaginile sunt obținute atât înainte, cât și după administrarea de contrast IV. Ca regulă generală, dacă tumora preia contrastul (adică devine strălucitoare pe imagini) este un indiciu al unui glioblastom.

Alte secvențe imagistice oferă indicii cu privire la celularitatea tumorii, umflarea creierului și infiltrarea creierului. Tumorile de grad scăzut nu incarcă , de obicei, mult contrast, în timp ce glioblastomul incarcă puternic pe contrast și prezintă necroză centrală frecventă.

Spectroscopie RMN (MRS): Acesta este un instrument de imagistică, bazat pe RMN, care oferă informații despre compoziția chimică a tumorii și funcționează pe baza faptului că anumite substanțe chimice sunt abundente în creierul normal, în timp ce altele sunt abundente în tumori.

Rezultatul acestei modalități de imagistică este o diagramă în care este posibil să vedeți cantitatea fiecărei substanțe chimice într-o zonă a creierului analizată: dacă cantitatea de NAA este mai mare decât colina, aceasta ar sugera un creier normal.

Opusul ridică suspiciunea unei tumori. Această tehnică poate fi considerată ca o prelevare de țesut neinvazivă, deși nu este la fel de precisă sau definitivă ca o biopsie standard.

RMN funcțional (fMRI): fMRI este o tehnică utilă pentru a găsi ce părți ale creierului devin activate atunci când pacientului i se cere să îndeplinească o anumită sarcină (de exemplu, vorbirea sau mișcarea unui braț sau a unui picior).

Acest lucru este fundamental pentru a defini regiunile creierului care, dacă sunt deteriorate, ar cauza probleme pacientului. Creierul activat este afișat ca un semnal galben/roșu suprapus unui RMN standard. Pentru tumorile care sunt localizate în apropierea zonelor critice (centre de vorbire, cortex motor sau cortex vizual), fMRI oferă un adjuvant important, în special în ceea ce privește planificarea chirurgicală.

Semnalul galben/roșu afișează o activare semnificativă în regiunea temporo-parietală stângă, în zona anatomică așteptată pentru producerea limbajului și în imediata apropiere a locației unui glioblastom/gliom cerebral.

SEMNE ȘI SIMPTOME GENERALE PENTRU GLIOM CEREBRAL

Semnele si simptomele în cazul unui gliom variază în funcție de tipul acestuia, de dimensiunile lui, de localizarea și de viteza de creștere a acestuia, între apariţia primului simptom şi diagnostic poate fi un interval de aproximativ trei luni.

Simptomele date de gliom pot fi:

  • cefaleea/migrena
  • crize de epilepsie
  • tulburări de comportament / modificari de personalitate
  • deficit senzitivo-motor contralateral
  • pierderi de memorie
  • greata si varsaturi “in jet”
  • dezechilibru in mers
  • afectarea nervilor cranieni
  • edemul papilar
  • confuzie mentala
  • nervozitate / anxietate
  • incontinenta urinara
  • dificultati de vorbire
  • scaderea sensibilitatii
  • scaderea fortei musculare care poate cauza pareza si paralizie

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL

glioblastom-8

 

Prezența unuia sau mai multor din semnele și simptomele prezentate mai sus duc la efectuarea unor teste de imagistică, astfel:

  • RMN-ul cu substanță de contrast, este un examen complex, operator dependent, care pentru a fi maximum informativ necesită o excelentă specializare și o dotare adecvată. 

Acesta oferă o imagine detaliată a creierului și a tumorii, absolut necesară pentru diagnosticul și planning-ul chirurgical cel mai eficient pentru fiecare pacient în parte.

Acest examen pune diagnosticul în majoritatea cazurilor, însă certitudinea o obţinem numai în urma examenului histopatologic postoperator (prelevarea și analiza unei bucăţi tumorale).

RMN-ul nu expune organismul radiațiilor și oferă detalii precise ale anatomiei și funcțiilor zonei examinate necesare neuronavigaţiei intraoperatorii.

  • Angiografia este necesară pentru studiul preoperator şi evaluarea vascularizaţiei tumorale.
  • Examenul CT cerebral 

Alte examene complementare pot fi necesare în funcţie de tabloul clinic al pacientului: examen ORL, examen oftalmologic, potenţiale examene auditive, arteriografia cu substracție digitală, teste electrofiziologice etc.

TRATAMENTUL PENTRU GLIOM CEREBRAL

glioblastom-9

 

Singura metodă care ajută la realizarea unor îmbunătățiri semnificative în starea de bine a pacientului este extirparea sau eliminarea tumorei prin metode chirurgicale.

Studiile de specialitate arată că marea majoritate a formațiunilor cerebrale sunt operabile, chiar si gliomurile, și foarte rar se întâlnesc situații în care acestea nu pot fi operate. Mai jos veți găsi câteva răspunsuri la întrebările cele mai frecvente pe care pacienții cu acest diagnostic le-au adresat.

De ce trebuie operat un gliom?

Intervenția chirurgicală, pentru cele mai multe tipuri de formațiuni cerebrale, este singura formă de tratament pentru a elimina tumora din sistemul nervos, fără ca pacientul să mai aibă ulterior nevoie de radioterapie sau chimioterapie citostatică.

În cazurile în care o tumoră cerebrală nu poate fi extirpată în totalitate în condiții de siguranță (tumori în zone elocvente în care o ablație totală poate lăsa pacientul cu sechele neurologice permanente), tratamentul chirurgical oferă avantajul de a reduce volumul tumoral cât mai mult posibil și în cel mai scurt timp.

În cazul gliomurilor, tratamentul chirurgical fără chimioterapie sau radioterapie este recomandat pacientilor diagnosticati cu gliom grad I-II, însă pentru gliomurile de grad inalt (grad III-IV) intervenția chirurgicală, deși este doar o componentă din schema de tratament terapeutic, este prima și cea mai importantă.

 Printre cele mai importante beneficii chirurgicale se numară:

  • Confirmarea diagnosticului – intraoperator se prelevă fragmente din formațiunea/formațiunile cerebrale, care sunt trimise pentru examinare histopatologică, confirmându-se astfel diagnosticul.
  • Citoreducția – prin intervenție, se reduce volumul tumoral, chiar dacă rezecția nu este completă. Simpla reducere a numărului de celule tumorale aduce beneficii majore, crescând astfel eficiența radioterapiei și a chimioterapiei citostatice. Cu cât sunt mai puține celule tumorale, cu atât sunt mai mici șansele să se selecteze o grupă de celule rezistente la citostatice sau la radioterapie.
  • Decompresiunea – prin rezectia formatiunii cerebrale se reduce hipertensiunea intracraniana, ducând la ameliorarea simptomelor. În special în cazul formațiunilor de mari dimensiuni, care determină creșterea presiunii intracraniene și deficite neurologice din cauza volumului tumoral (efectul de masă), îndepărtarea sau eliminarea formațiunii, chiar și parțială, poate duce la remiterea simptomelor și asigură condiții mai bune pentru radioterapie (care, la rândul ei, poate genera edem cerebral și agravarea hipertensiunii intracraniene). Indiferent de gradul histologic al formațiunii, gradul de rezecție al unei formatiuni cerebrale este unul dintre cei mai importanți factori de prognostic: cu cât operația a reușit să îndepărteze mai mult din aceasta în condiții de siguranță, cu atât supraviețuirea va fi mai îndelungată.

Ce tipuri de gliom cerebral pot fi operate?

Gliomurile cerebrale care nu sunt deja extinse la distanță (în emisfera contralaterală, alt lob în aceeași emisferă, trunchiul cerebral sau nucleii bazali – structurile profunde ale creierului) și cele fără dovada de micrometastaze sunt considerate operabile.

Este de reținut că dimensiunea unei formațiuni este un aspect mai puțin important în decizia chirurgicală decât alți factori, și anume locația tumorii. Formațiunile mari cât și cele mici reprezintă o problemă oncologică care nu poate fi ignorată sau amânată, rezultând în faptul că gliomul este o tumoră în care extirparea/eliminarea/îndepărtarea tumorii în mod chirurgical este tratamentul principal și cu eficiența maximă față de alte tratamente (radioterapia/chimioterapia).

Localizarea tumorii (care indirect confera siguranta cu care se poate efectua tratamentul chirurgical) este intra-devar factorul principal in decizia chirurgicală si repet, nu dimensiunea tumorii, in sensul ca tumorile situate în trunchiul cerebral sau in zone cu o densitate maxima de substanta alba sunt considerate inoperabile doar pentru motivul ca interventiile in aceste regiuni provoaca sanse mari de sechele neurologice majore.

Tumorile situate în alte zone funcționale sau delicate ale creierului trebuie și pot fi operate doar cu respectarea unor precauții esențiale și cu monitorizarea funcțiilor neurologice în mod real „real-time”.

Când este necesară intervenția chirurgicală?

Gliomurile maligne, fiind tumori care cresc repede și se extind pe calea fibrelor din substanța albă, trebuie operate în primul rând la timp. O amânare dincolo de 2-3 săptămâni crește riscul unei infiltrări substanțiale în materia albă a celulelor canceroase și dăunarea prognosticului postoperator.

Situația diferă puțin pentru gliomurile de grad mic, care evoluează lent. În cazul acestor tumori, există un interval mai lung pentru a face operația. Însă, pentru că și aceste tumori cresc și se pot maligniza prin modificări genetice, nu trebuie așteptat peste măsură, în special daca apar modificări radiologice care sugerează o evoluție.

CUM POATE FI OPERAT UN GLIOM CEREBRAL?

Neurochirurgia minim invazivă dispune în prezent de un arsenal complet pentru rezecția formațiunilor cerebrale, astfel încât această intervenție să fie una sigură, cu riscuri minime și beneficii foarte mari.  Printre principalele mijloace tehnice folosite in clinica noastra sunt:

Neuronavigația – în special pentru tumorile care infiltrează creierul (intracerebrale), neuronavigația este foarte utilă, asigurând confortul chirurgului și siguranța pacientului. Ea funcționează, în esență, ca un sistem GPS, folosind drept hartă RMN-ul și instrument vectorial (navigat) microscopul operator.

Microscopul operator ultraperformant asigură  iluminarea, magnificația și vizualizarea optimă a câmpului operator, permițând identificarea structurilor vasculare și cerebrale, precum și diferențierea formatiunii de țesutul normal. Dr Ștefan Mindea folosește același microscop performant care este folosit la Stanford University în Statele Unite.

Multiple Tehnici Florescente Intraoperatorii:  Fluorescența intraoperatorie cu Acid 5-amino levulinic (5-ALA) / Gliodan RT ICG-green angiography Flourescin Yellow.

Aceste tehnici avansate oferă posibilitate de a crea un “tag” oncologic în care o substanță injectată captează celulele tumorale și sub o lumina fluorescentă se sincronizează cu sistemul de navigație cât și cu aspiratorul ultrasonic și microscopul neurochirurgical.  Tumora este distinsă în dimensiuni 3D față de țesutul creierului normal oferind o siguranță maximă în ablația/eliminarea tumorii.

Mapping-ul cortical și subcortical – electrostimularea intraoperatorie a creierului, cu pacientul treaz (i.e AWAKE brain surgery). Este o metodă eficientă și una profesată in Statele Unite din anii ‘80, utilă mai ales atunci când formațiunea cerebrală este situată în zone elocvente ale creierului. Operația se începe sub anestezie generală, dar după ce este expusă membrana durală, se trezește pacientul și este supus unui set complex de teste neuro-psihologice, în timp ce Dr Mindea aplică un Ojemann electrostimulator de mică intensitate pe suprafața creierului și în profunzime.  O hartă a creierului (Cortical Map) este creată și care scoate în evidență structurile funcționale ale creierului, care trebuie evitate si chiar protejate pentru a evita consecinte neurologice permanente (hemipareză, tulburări de limbaj etc).

Tractografia si Diffusor Tensor Imaging suprapus pe sistemul de navigație demonstrează calea fibrelor din substanța albă si reprezinta o tehnica relativ noua (în ultimii 5 ani) care a avansat cu mult siguranța intervențiilor cerebrale.

Aspiratorul ultrasonic, drillul (motorul electric), electrocoagularea bipolară non-stick (neaderentă), instrumentarul microchirurgical – toate acestea sunt indispensabile și fac parte din dotarea standard a unei săli de operații de neurochirurgie.

Neuro-anestezia – foarte importantă. Operațiile pe creier necesită o anestezie specială, care a evoluat alături de tehnica neurochirurgicală și a permis performanțele de astăzi. De obicei, medicii care asigură anestezia pentru intervențiile neurochirurgicale sunt supraspecializați în acest domeniu, unul dintre cele mai delicate. Dr Mindea împreună cu Dr Mirela Andrei (Anestezist si specialist ATI cu peste 20 de ani experiență) utilizează AWAKE brain surgery ca tehnică preferată chirurgicală în 90% din cazurile cerebrale, pentru a optimiza rezecția tumorală cât și siguranța pacientului cu o monitorizare în timp real, “real-time neuromonitoring”.

glioblastom-12

EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Prognosticul si supraviețuirea pacienților pe termen lung este în funcție de variabile critice:

  • Gradul gliomulul
  • Gradul de rezectie

Cu alte cuvinte, gradul histologic al formațiunii tumorale împreună cu gradul de rezecție al unei formațiuni influențează prognosticul mai mult decât orice alți factori.

Realistic vorbind, nici pacientul și nici neurochirurgul nu poate influența gradul histopatologic al gliomului operat. Prin urmare, gradul de rezecție (volumul tumorii care se poate indepărta/elimina) este factorul principal care se poate controla relativ.

Din acest motiv, Dr Mindea favorizează tehnica de AWAKE craniotomy (eliminarea/îndepărtarea tumorală când pacientul este treaz și doar sedat versus sub anestezie generală) pentru a optimiza gradul de rezecție tumorală.

Prin evaluarea continuă neurologică în timpul operației oferită prin tehnica AWAKE craniotomy, se pot monitoriza mici schimbări neurologice ale pacientului care pot semnala că pacientul nu mai suportă o eliminare sau o rezecție completă a tumorii. În așa fel, se poate opri operația în momentul optim pentru pacient, astfel reducând riscurile chirurgicale ale operației.

Este metoda care oferă maximă siguranța pentru pacient și este tehnica preferată de Dr Mindea pentru orice operatie cerebrală.

Prognosticul gliomurilor maligne

Literatura de specialitate conține studii care sustin că în cazul unui glioblastom/gliom cerebral, de la momentul diagnosticului până la deces trec, în medie, în jur de 15-16 luni, în condițiile unui tratament complet: operație, radioterapie și chimioterapie citostatică. Pentru glioblastom, undeva în jur de 1 an de la operația inițială apare recidiva, în funcție de care se reintervine chirurgical, se reiradiază (rareori) sau, cel mai adesea, se reia chimioterapia citostatică. Pentru tumorile de grad III (astrocitom anaplazic), cifrele arată ceva mai bine, în general cu 6-12 luni în plus.

Acestea sunt cifre statistice, orientative, obținute din urmărirea unor serii mari de pacienți și cumulate pe perioade mari de timp. Variațiile la nivel individual sunt mari, ceea ce face greu de prezis care va fi evoluția unui anume pacient. Există, totuși, niște elemente despre care știm că o influențează  și care se numesc factori de prognostic.

Factorii care influențează prognosticul în gliomurile maligne se pot împărți în trei categorii mari:

  • factori care țin de formațiunea cerebrală
  • factori care țin de pacient
  • factori care țin de tratamentele efectuate

Factori de prognostic care țin de tumoră

  • Gradul histologic – III (astrocitom anaplazic) sau IV (glioblastom). După cum am menționat deja, diferența între ele este, în medie, de un an. De asemenea, glioblastomul secundar, care provine dintr-o tumoră de grad mai mic (astrocitom difuz sau oligodendrogliom grad II sau III sau) evoluează mai bine decât glioblastomul primar.
  • Localizarea tumorii – afectează atât posibilitatea rezecției chirurgicale, cât și funcțiile neurologice (ambele cu rol important). Evident, o tumoră ca un glioblastom/gliom cerebral care infiltrează structurile profunde, zone vasculare sau centrii funcționali nu poate fi rezecată/eliminată în totalitate și va determina deficite neurologice importante.
  • Mărimea tumorii – tumorile mari evoluează, în general, mai rapid decât cele mici si generează deficite neurologice, cu impact negativ asupra starii pacientului, în special glioblastomul
  • Mutațiile genetice – importanța lor a fost recunoscută din ce în ce mai mult în ultimul deceniu, culminând cu includerea lor printre criteriile de diagnostic histopatologic conform celei mai recente clasificări a tumorilor cerebrale (OMS 2016). Practic, ele sunt cele care determină comportamentul tumorii: rata de creștere, mobilitatea/invazivitatea și rezistența la citostatice sau la radioterapie. Dintre foarte multele mutații genetice depistate în gliomuri, câteva sunt determinante:
    • IDH-1 și IDH-2 – izocitrat dehidrogenaza – o enzimă implicată în metabolismul glucozei, ale cărei mutații sunt caracteristice pentru cea mai mare parte din gliomurile de grad II și III, dar numai pentru 10-15% dintre gliomurile de grad IV( glioblastomul). Prezența acestor mutații semnifică un prognostic mai bun, o tumoră cu agresivitate mai redusă și răspuns favorabil la radioterapie și citostatice, indiferent de gradul histologic (II, III sau IV).
    • Codeleția 1p-19q – pierderea unei porțiuni din brațul scurt al cromozomului 1 și din brațul lung al cromozomului 19. Se asociază întotdeauna cu mutații IDH-1/2 (nu și reciproc, însă), este caracteristică pentru subtipul histologic de oligodendrogliom și are o valoare prognostică pozitivă suplimentară. Practic, gliomurile cu co-deleție 1p-19q (oligodendrogliomurile) sunt cele mai puțin agresive și răspund cel mai bine la tratament, în special la citostatice.
    • Statusul de metilare MGMT – enzimă cu rol în repararea ADN-ului alterat de radioterapie sau citostatice (și, implicit, în rezistența tumorii la aceste tratamente). Când gena responsabilă de producerea acestei enzime este metilată (status pozitiv de metilare), enzima nu mai este produsă, iar celulele tumorale nu mai sunt protejate de efectele radioterapiei sau ale citostaticelor.
  • Extensia tumorii la distanță – în alt lob sau în emisfera contralaterală– întotdeauna un prognostic negativ.

Factori de prognostic care țin de pacient

  • Intervalul de timp scurs de la primele simptome până la diagnostic și, mai ales, inițierea tratamentului, cu cat se intervine mai rapid, cu atat beneficiile sunt mai mari.
  • Prezența deficitelor neurologice – în special deficitele permanente motorii (hemipareză sau hemiplegie) sau de limbaj – au un efect negativ evident.
  • Vârsta – cu cât este mai avansată, cu atât mai rău. Tinerii au, de regulă, o evoluție mai bună dintr-o multitudine de motive: stare de sănătate și imunitate mai bună, tumorile sunt de grad mai mic sau purtătoare de mutații favorabile.
  • Crizele epileptice, în special ca manifestare de debut, au un efect pozitiv – practic, tumora este descoperită mai devreme.
  • Depresia – este frecventă, întotdeauna reprezintă o mare problemă, reduce capacitatea organismului de a lupta cu boala și, evident, scade calitatea vieții.

Factori de prognostic care țin de tratament

  • Gradul de rezecție chirurgicală –este unul extrem de important (poate chiar cel mai important). Cu cât mai extinsă, cu atât mai bine. Și invers, cu cât volumul tumoral rămas după operație este mai mare, cu atât mai rău. Există o relație continuă (nu liniară, totuși) între gradul de rezecție și supraviețuire, ceea ce a și dat naștere conceptului actual de rezecție supratotală ca un “gold-standard” chirurgical în gliomuri.
  • Tratamentul recidivei – reintervenția chirurgicală, reiradierea și chimioterapia de linia a doua, ca și terapiile adjuvante de tipul câmpurilor electrice alternante (Tumor Treating Fields) aduc, în general, beneficii.
  • Efectuarea protocolului complet și corect de radioterapie și chimioterapie citostatică – Există pacienți care nu suportă Temozolomida sau care sunt tratați după protocoale învechite de iradiere.
  • Corticoterapia – deși ameliorează simptomele, are efect negativ asupra evoluției per ansamblu a bolii.
  • Anticonvulsivele – Levetiracetamul și Valproatul pot avea un efect pozitiv, Carbamazepina, Fenitoina și Fenobarbitalul pot avea efect negativ.

Aceștia sunt cei mai importanți factori care influențează evoluția acestei boli. Variabilele sunt multe și felul în care ele se combină la un anume pacient face imposibil de prezis care va fi prognosticul.

RECUPERAREA POSTOPERATORIE PENTRU UN GLIOM CEREBRAL

Operația pentru îndepărtarea unui gliom cerebral este un pas important în tratarea acestei afecțiuni grave. Cu toate acestea, recuperarea postoperatorie este la fel de esențială pentru recuperarea completă a pacientului.

  • Monitorizarea îndelungată – După operație, pacientul va fi supravegheat în mod constant într-o unitate de terapie intensivă sau o unitate de recuperare. Acest lucru este crucial pentru monitorizarea tensiunii arteriale, nivelul de conștiență și alte semne vitale.
  • Gestionarea durerii –  Durerile postoperatorii pot fi intense. Echipa medicală va administra medicamente pentru a controla durerea și a asigura confortul pacientului.
  • Recuperarea în spital – Pacientul va rămâne în spital timp de câteva zile, în funcție de complexitatea operației și starea de sănătate a acestuia. În acest timp, vor fi efectuate teste periodice de imagistică pentru a verifica progresul și pentru a evalua eventuale complicații.
  • Terapie fizică și ocupațională – Pe măsură ce starea de sănătate se stabilizează, pacientul va începe terapia fizică și ocupațională pentru a-și recâștiga abilitățile și mobilitatea. Aceste terapii sunt esențiale pentru recuperarea completă.
  • Monitorizarea continuă – Recuperarea după operația pentru gliom cerebral este un proces pe termen lung. Pacientul va fi monitorizat îndeaproape de către medici și va trebui să efectueze controale regulate pentru a evalua progresul și pentru a depista eventuale recidive.
  • Terapie adjuvantă – În unele cazuri, terapii adjuvante, cum ar fi radioterapia sau chimioterapia, pot fi necesare pentru a preveni recidiva unui gliom cerebral. Echipa medicală va discuta opțiunile potrivite pentru fiecare pacient în parte.
  • Susținere psihologică – Recuperarea după o operație pentru gliom cerebral poate fi dificilă din punct de vedere emoțional și psihologic. Este important ca pacientul să primească sprijin psihologic și să discute cu un specialist în sănătate mentală pentru a face față anxietății și stresului.

Recuperarea după operația pentru gliom cerebral este un proces complex, dar cu îngrijirea adecvată și sprijinul medical, pacienții pot avea șansa unei recuperări eficiente și a unei calități mai bune a vieții. Este esențial să urmați îndrumările medicului și să efectuați controale regulate pentru a asigura o recuperare optimă după tratamentul pentru gliom cerebral.

Datorită tehnicilor inovative ULTRA minim invazive folosite la cele mai prestigioase spitale americane, cât și a rezultatelor obținute la cazuri complexe de neurochirurgie, Dr. Ștefan Mindea, neurochirurg, si clinica ANSI au ajuns să preia cazuri la nivel național/ internațional (SUA, Canada, Europa, Moldova, Turcia, Israel, Emitatele Arabe Unite, etc). Online, oferim consultații video cât si interpretarea RMN-ului tip second opinion. Pentru terapia durerii, infiltrații la coloană și intervenții chirurgicale (operație creier – operație hernie de disc) sau consultații fizice, vă așteptăm la unul din centrele noastre din Constanța.

Pe plan internațional, Dr. Mindea și clinica ANSI au tratat sau reintervenit la pacienți operați la centre precum Anadolu, Acibadem, Institutul INI Hanovra, Spitalul Medical Park, Spitalul Universitar Istanbul si AKH Viena.  Pe plan național, neurochirurgul Ștefan Mindea tratează și consultă pacienți din zona de vest sau nord-vest a țării (Oradea, Timișoara, Satu Mare, Baia Mare, Arad, Cluj, Zalau etc.), din zona centrală (Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Pitești, Ploiești, Ramnicu Valcea ș.a.), din cea estică (Chisinau, Cernauti, Iași, Bacău, Suceava, Piatra Neamț, Botoșani, Focșani, Buzău etc.), din zona sudica ( București, Ilfov, Otopeni, Craiova, Teleorman, Olt, Slatina) și din județele vecine (Tulcea, Brăila, Galați, Calarasi), așadar vă așteptăm cu drag la clinica ANSI.

De asemenea, pacienții abonați la rețele private precum Regina Maria, Sanador, Ponderas, Medlife, Monza, Arcadia, Pelican, Sfântul Constantin Brașov, Centrul Medical Humanitas Cluj, sau Spitalul Transilvania cât și pacienți tratați in regim de stat Spitalul de Neurochirurgie Bagdasar Arseni București sau Nicolae Oblu Iasi, pot trimite imagistica lor direct prin wetransfer.com la adresa de mail [email protected] pentru second opinion sau consult online.

Vă așteptăm la clinica ANSI unde Dr. Ștefan Mindea își doreste să fie cel mai bun neurochirurg pentru tine!