Discurile din coloana vertebrală, numite discuri intervertebrale, sunt structuri subțiri, alungite, care servesc drept perne amortizoare între vertebre. Fiecare disc este alcătuit dintr-un miez moale de gel înconjurat de o înveliș exterior dur, fibros.
glioblastom
Ce este un gliom ?
Ați primit diagnosticul de glioblastom sau gliom cerebral? Vă așteptăm la clinica ANSI, acolo unde specialistul în neurochirurgie Dr. Ștefan Mindea, alături de echipa sa, vă va oferi cele mai bune soluții medicale pentru afecțiunea dvs.
Un gliom este un tip de tumoare pe creier care crește din celulele gliale. Celulele gliale susțin celulele nervoase cu energie și substanțe nutritive și ajută la menținerea barierei hematoencefalice. Există diferite tipuri de celule gliale, fiecare cu o funcție diferită:
Astrocit – transportă substanțele nutritive și menține neuronii în loc
Oligodendrocit – asigură izolație (mielină) neuronilor
Microglia – digeră neuroni morți și agenți patogeni
Celule ependimale – aliniază ventriculii și secretă lichid cefalorahidian.
Gliom este un termen umbrelă folosit pentru a descrie diferitele tipuri de tumori gliale: astrocitom, oligodendrogliom, glioblastom si ependimom. Gliomii variază în ceea ce privește agresivitatea sau malignitatea. Unele sunt cu creștere lentă și este probabil să fie vindecabile. Altele sunt în creștere rapidă, invazive, dificil de tratat și este probabil să reapară.
Clasificarea tipurilor de gliom
Astrocitoamele sunt tumori cu celule gliale dezvoltate din celule de țesut conjunctiv numite astrocite și sunt cea mai comună tumoare cerebrală intra-axială primară, reprezentând aproape jumătate din toate tumorile cerebrale primare. Se găsesc cel mai adesea în creier (partea mare, exterioară a creierului), dar și în cerebel (situat la baza creierului).
Astrocitoamele se pot dezvolta la adulți sau la copii. Astrocitoamele de grad înalt, numite glioblastom multiform, sunt cele mai maligne dintre toate tumorile cerebrale. Simptomele glioblastomului sunt adesea aceleași cu cele ale altor glioame. Astrocitoamele pilocitare sunt glioame cerebeloase de grad scăzut, întâlnite frecvent la copii. La adulți, astrocitoamele sunt mai frecvente la nivelul creierului.
Glioamele trunchiului cerebral, numite și glioame difuze cu infiltrare a trunchiului cerebral, sau DIPG, sunt tumori rare găsite în trunchiul cerebral. De obicei, nu pot fi îndepărtate chirurgical din cauza locației lor îndepărtate, unde se împletesc cu țesutul normal al creierului și afectează funcțiile delicate și complexe controlate de această zonă. Aceste tumori apar cel mai adesea la copiii de vârstă școlară, unde sunt responsabili pentru cel mai mare număr de decese din copilărie din cauza tumorilor cerebrale primare.
Ependimoamele se dezvoltă din celulele ependimale care căptușesc ventriculii sau în măduva spinării. Ependimoamele sunt rare, reprezentând doar 2% până la 3% dintre tumorile cerebrale primare.
Cu toate acestea, ele reprezintă aproximativ 8% până la 10% din tumorile cerebrale la copii și sunt mai predispuse să afecteze cei mai mici de 10 ani. Cea mai mare locație pentru ependimoame la copii este în apropierea cerebelului, unde tumora poate bloca fluxul lichidului cefalorahidian și poate provoca o presiune crescută în interiorul craniului (hidrocefalie obstructivă). Aceste tumori se pot răspândi în alte părți ale creierului sau măduvei spinării ( metastaze) datorită curgerii lichidului cefalorahidian.
Glioamele mixte (numite și oligo-astrocitoame) sunt formate din mai multe tipuri de celule gliale. Diagnosticul lor ca tip tumoral distinct este controversat și poate fi rezolvat prin screening genetic al țesutului tumoral. Aceste tumori se găsesc adesea în creier și sunt cele mai frecvente la bărbații adulți.
Oligodendroglioamele se formează din oligodendrocite, celulele țesutului de susținere ale creierului și se găsesc de obicei în creier. Aproximativ 2% până la 4% dintre tumorile cerebrale primare sunt oligodendroglioame. Ele sunt cele mai frecvente la adulții tineri și de vârstă mijlocie și mai probabil să apară la bărbați. Convulsiile sunt un simptom foarte frecvent al acestor glioame (care afectează 50% până la 80% dintre pacienți), precum și durerile de cap, slăbiciunea sau problemele de vorbire.
Oligodendroglioamele au de obicei un prognostic mai bun decât majoritatea celorlalte glioame.
Glioamele căii optice sunt un tip de tumoare de grad scăzut găsite în nervul optic sau chiasmă, unde adesea se infiltrează în nervii optici, care trimit mesaje de la ochi către creier. Persoanele cu neurofibromatoză au mai multe șanse de a le dezvolta.
Glioamele nervului optic pot cauza pierderea vederii și probleme hormonale, deoarece aceste tumori sunt adesea localizate la baza creierului, unde se află controlul hormonal.
Glioamele care afectează funcția hormonală pot fi cunoscute ca glioame hipotalamice.
Din punct de vedere al agresivității, există patru grade:
Grad I – tumorile benigne – astrocitomul pilocitic. Apare în special la copii și are un prognostic foarte bun.
Grad II – tumorile benigne, dar cu potențial de malignizare – astrocitomul fibrilar și gemistocitic, oligodendrogliomul, xantoastrocitomul pleomorf. Sunt tumori care infiltrează țesutul cerebral normal și, în timp, evoluează spre tumori maligne
Grad III – astrocitomul anaplazic și oligodendrogliomul anaplazic. Sunt tumori maligne, dar nu atât de agresive precum glioblastomul
Gradul IV – glioblastomul – tumoră malignă, cea mai agresivă formă de tumoră cerebrală a adultului.
Glioblastom multiformă
Glioblastomul multiformă (GBM), denumit și astrocitom de gradul IV , este o tumoare cerebrală agresivă și cu creștere rapidă. Invadează țesutul cerebral din apropiere, dar, în general, nu se răspândește la organe îndepărtate.
Glioblastomul poate apărea în creier de novo sau poate evolua din astrocitom de grad inferior. La adulți, glioblastomul apare cel mai adesea în emisferele cerebrale, în special în lobii frontali și temporali ai creierului. Glioblastomul este un cancer cerebral devastator care poate duce la moarte în șase luni sau mai puțin, dacă nu este tratat; prin urmare, este imperativ să solicitați imediat îngrijiri neuro-oncologice și neurochirurgicale de specialitate, deoarece acest lucru poate afecta supraviețuirea generală.
Glioblastomul prezintă provocări unice de tratament datorită:
Localizarii glioblastomului în creier
Rezistența inerentă a glioblastomului la terapia convențională
Capacitate limitată a creierului de a se repara singur dupa daunele aduse de un glioblastom
Migrarea celulelor maligne ale glioblastomului în țesutul cerebral adiacent
Aprovizionarea cu sânge a glioblastomului întreruptă în mod variabil, care inhibă livrarea eficientă a medicamentelor
Scurgerea capilară a glioblastomului, rezultând o acumulare de lichid în jurul tumorii ( edem peritumoral ) și hipertensiune intracraniană
Convulsii induse de glioblastom
Neurotoxicitatea rezultată a tratamentelor îndreptate către glioblastom.
Glioblastomul este cea mai frecventă tumoră malignă a creierului și a SNC, reprezentând 47,7% din toate cazurile. Glioblastomul are o incidență de 3,21 la 100.000 de locuitori.
Vârsta medie de diagnosticare este de 64 de ani și este mai frecventă la bărbați decât la femei. Supraviețuirea este slabă, cu aproximativ 40% supraviețuire în primul an după diagnostic și 17% în al doilea an.
Factorii asociați cu riscul de glioblastom sunt radiațiile terapeutice prealabile, scăderea susceptibilității la alergii și afectarea răspunsului imunitar.
Mai multe sindroame ereditare de cancer cresc foarte mult riscul de glioblastom, inclusiv sindromul Li-fraumeni și sindromul Lynch .
Simptomele pentru glioblastom variază în funcție de localizarea tumorii cerebrale, dar pot include oricare dintre următoarele:
Dureri de cap persistente
Vedere dublă sau încețoșată
Vărsături
Pierderea poftei de mâncare
Schimbări de dispoziție și personalitate
Schimbări în capacitatea de a gândi și de a învăța
Nou debut al convulsiilor
Dificultate de vorbire cu debut gradual
Tehnicile imagistice sofisticate pot identifica cu precizie locația unui glioblastom . Instrumentele de diagnosticare includ tomografia computerizată (CT sau CAT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).
RMN intraoperator poate fi, de asemenea, util în timpul intervenției chirurgicale pentru a ghida biopsiile tisulare și îndepărtarea unui glioblastom. Spectroscopia de rezonanță magnetică (MRS) este utilizată pentru a examina profilul chimic al glioblastomului.
RMN convențional: Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este cel mai important studiu imagistic pentru glioblastom. De obicei, imaginile sunt obținute atât înainte, cât și după administrarea de contrast IV. Ca regulă generală, dacă tumora preia contrastul (adică devine strălucitoare pe imagini) este un indiciu al unui glioblastom.
Alte secvențe imagistice oferă indicii cu privire la celularitatea tumorii, umflarea creierului și infiltrarea creierului. Tumorile de grad scăzut nu incarca , de obicei, mult contrast, în timp ce glioblastomul incarcă puternic pe contrast și prezintă necroză centrală frecventă .
Spectroscopie RMN (MRS): Acesta este un instrument de imagistică, bazat pe RMN, care oferă informații despre compoziția chimică a tumorii și funcționează pe baza faptului că anumite substanțe chimice sunt abundente în creierul normal, în timp ce altele sunt abundente în tumori.
Rezultatul acestei modalități de imagistică este o diagramă în care este posibil să vedeți cantitatea fiecărei substanțe chimice într-o zonă a creierului analizată: dacă cantitatea de NAA este mai mare decât colina, aceasta ar sugera un creier normal . Opusul ridică suspiciunea unei tumori. Această tehnică poate fi considerată ca o prelevare de țesut neinvazivă, deși nu este la fel de precisă sau definitivă ca o biopsie standard.
RMN funcțional (fMRI): fMRI este o tehnică utilă pentru a găsi ce părți ale creierului devin activate atunci când pacientului i se cere să îndeplinească o anumită sarcină (de exemplu, vorbirea sau mișcarea unui braț sau a unui picior). Acest lucru este fundamental pentru a defini regiunile creierului care, dacă sunt deteriorate, ar cauza probleme pacientului. Creierul activat este afișat ca un semnal galben/roșu suprapus unui RMN standard. Pentru tumorile care sunt localizate în apropierea zonelor critice (centre de vorbire, cortex motor sau cortex vizual), fMRI oferă un adjuvant important, în special în ceea ce privește planificarea chirurgicală.
Semnalul galben/roșu afișează o activare semnificativă în regiunea temporo-parietală stângă, în zona anatomică așteptată pentru producerea limbajului și în imediata apropiere a locației unui glioblastom.
Semne și simptome generale pentru gliom cerebral
Semnele si simptomele in cazul unui gliom variaza in functie de tipul acestuia, de dimensiunile lui, de localizarea si de viteza de crestere a acestuia, între apariţia primului simptom şi diagnostic poate fi un interval de aproximativ trei luni.
Simptomele date de gliom pot fi:
• cefaleea/migrena
• crize de epilepsie
• tulburări de comportament / modificari de personalitate
• deficit senzitivo-motor contralateral
• pierderi de memorie
• greata si varsaturi “in jet”
• dezechilibru in mers
• afectarea nervilor cranieni
• edemul papilar.
• confuzie mentala
• nervozitate / anxietate
• incontinenta urinara
• dificultati de vorbire
• scaderea sensibilitatii
• scaderea fortei musculare care poate cauza pareza si paralizie
Cum se pune diagnosticul
Prezenta unuia sau mai multor din semnele si simptomele prezentate mai sus duc la efectuarea unor teste de imagistica, astfel:
– RMN-ul cu substanta de contrast, este un examen complex, operator dependent, care pentru a fi maximum informativ necesită o excelentă specializare și o dotare adecvată.
Acesta oferă o imagine detaliată a creierului și a tumorii, absolut necesară pentru diagnosticul și planning-ul chirurgical cel mai eficient pentru fiecare pacient in parte.
Acest examen pune diagnosticul în majoritatea cazurilor, însă certitudinea o obţinem numai în urma examenului histopatologic postoperator (prelevarea și analiza unei bucăţi tumorale).
RMN-ul nu expune organismul radiatiilor si ofera detalii precise ale anatomiei si functiilor zonei examinate necesare neuronavigaţiei intraoperatorii.
– Angiografia este necesară pentru studiul preoperator şi evaluarea vascularizaţiei tumorale.
– Examenul CT cerebral
Alte examene complementare pot fi necesare în funcţie de tabloul clinic al pacientului: examen ORL, examen oftalmologic, potenţiale examene auditive, arteriografia cu substractie digitala, teste electrofiziologice, etc.
Tratamentul pentru gliom
Singura metodă care ajută la realizarea unor îmbunătățiri semnificative în starea de bine a pacientului este extirparea sau eliminarea tumorei prin metode chirurgicale.
Studiile de specialitate ca marea majoritatea formatiunilor cerebrale sunt operabile, chiar si glioamele, si foarte rar se intalnesc situatii in care acestea nu pot fi operate. Mai jos veti gasi cateva raspunsuri la intrebarile cele mai frecvente pe care pacientii cu acest diagnostic le-au adresat.
De ce trebuie operat un gliom?
Interventia chirurgicala, pentru cele mai multe tipuri de formatiuni cerebrale, este singura forma de tratament pentru a elimina tumora din sistemul nervos, fara ca pacientul sa mai aiba ulterior nevoie de radioterapie sau chimioterapie citostatica.
In cazuri in care toată tumora nu poate fi extirpata in conditii de siguranta (tumori in zone elocvente in care o ablatie totala poate lasa pacientul cu sechele neurologice permanente), tratamentul chirurgical ofera avantajul de a reduce volumul tumoral cat mai mult posibil si in cel mai scurt timp.
In cazul glioamelor, tratamentul chirurgical fara chimioterapia sau radioterapia este recomandat pacientilor diagnosticati cu gliom grad I-II, insa pentru glioamele de grad inalt (grad III-IV) interventia chirurgicala, desi este doar o componenta din schema de tratament terapeutic, este prima si cea mai importanta.
Printre cele mai importante beneficii chirurgicale se numară:
• Confirmarea diagnosticului- intraoperator se preleva fragmente din formatiunea/formatiunile cerebrale, care sunt trimise pentru examinare histopatologica, confirmandu-se astfel diagnosticul.
• Citoreducția – prin interventie, se reduce volumul tumoral, chiar daca rezecția nu este complete. Simpla reducere a numărului de celule tumorale aduce beneficii majore, crescand astfel eficiența radioterapiei și a chimioterapiei citostatice. Cu cât sunt mai puține celule tumorale, cu atât sunt mai mici șansele să se selecteze o grupa de celule rezistentă la citostatic sau la radioterapie.
• Decompresiunea – prin rezectia formatiunii cerebrale se reduce hipertensiunea intracraniana, ducand la ameliorarea simptomelor. În special în cazul formatiunilor de mari dimensiuni, care determină creșterea presiunii intracraniene și deficite neurologice din cauza volumului tumoral (efectul de masă), îndepărtarea sau eliminarea formatiunii, chiar și parțială, poate duce la remiterea simptomelor și asigură condiții mai bune pentru radioterapie (care, la rândul ei, poate genera edem cerebral și agravarea hipertensiunii intracraniene). Indiferent de gradul histologic al formatiunii, gradul de rezecție al unei formatiuni cerebrale este unul dintre cei mai importanți factori de prognostic: cu cât operația a reușit să îndepărteze mai mult din aceasta in conditii de siguranta, cu atât supraviețuirea va fi mai îndelungată.
Ce tipuri de gliom pot fi operate?
Glioamele cerebrale care nu sunt deja extinse la distanță (in emisferul contralateral, alt lob în același emisfer, trunchiul cerebral sau nucleii bazali – structurile profunde ale creierului) si cele fara dovada de micrometastaze sunt considerate operabile.
Este de retinut ca dimensiunea unei formatiuni este un aspect mai putin important in decizia chirurgicala decat alti factori, si anume locatia tumorei. Formatiunile mari cat si cele mici reprezinta o problema oncologica care nu poate fi ignorata sau amanata, rezultand in faptul ca gliomul este o tumora in care extirparea/eliminarea/indepartarea tumorii in mod chirurgical este tratamentul principal si cu eficienta maxima fata de alte tratamente (radioterapia/chimioterapia).
Localizarea tumorii (care indirect confera siguranta cu care se poate efectua tratamentul chirurgical) este intra-devar factorul principal in decizia chirurgicală si repet, nu dimensiunea tumorii, in sensul ca tumorile situate în trunchiul cerebral sau in zone cu o densitate maxima de substanta alba sunt considerate inoperabile doar pentru motivul ca interventiile in aceste regiuni provoaca sanse mari de sechele neurologice majore.
Tumorile situate in alte zone funcționale sau delicate ale creierului trebuie si pot fi operate doar cu respectarea unor precauții esentiale si cu monitorizarea funcțiilor neurologice in mod real „real-time”.
Când este necesară intervenția chirurgicală?
Glioamele maligne, fiind tumori care cresc repede și se extind pe calea fibrelor din substanța albă, trebuie operate in primul rand la timp. O amanare dincolo de 2-3 săptămâni creste riscul de o infiltrare substantiala in materia alba de celulele canceroase si daunarea prognosticului postoperator. Cu alte cuvinte, amanarea tratamentul chirurgical (operatia) este egal cu operatia fiind efectuata prea tarziu pentru a atinge o eficienta utila.
Situatia difera putin pentru glioamelor de grad mic, care evoluează lent. In cazul acestor tumori, exista un interval mai lung pentru a face operația. Insa, pentru că și aceste tumori cresc și se pot maligniza prin modificari genetice, nu trebuie așteptat peste masura, in special daca apar modificari radiologice care sugereaza o evolutie.
Cum poate fi operat un gliom?
Neurochirurgia minim invaziva dispune în prezent de un arsenal complet pentru rezecția formatiunilor cerebrale, astfel incat această intervenție să fie una sigură, cu riscuri minime și beneficii foarte mari. Printre principalele mijloace tehnice folosite in clinica noastra sunt:
Neuronavigația – în special pentru tumorile care infiltrează creierul (intracerebrale), neuronavigația este foarte utilă, asigurând confortul chirurgului și siguranța pacientului. Ea funcționează, în esență, ca un sistem GPS, folosind drept hartă RMN-ul și instrument vectorial (navigat) microscopul operator.
Microscopul operator ultraperformant asigură iluminarea, magnificația și vizualizarea optimă a câmpului operator, permițând identificarea structurilor vasculare și cerebrale, precum și diferențierea formatiunii de țesutul normal. Dr Mindea foloseste acelasi microscop performant care este folosit la Stanford University in Statele Unite.
Multiple Tehnici Florescente Intraoperatorii: Fluorescența intraoperatorie cu Acid 5-amino levulinic (5-ALA) / Gliodan RT ICG-green angiography Flourescin Yellow.
Aceste tehnici avansate ofera posibilitate de a crea un “tag” oncologic in care o substanta injectata capteaza celulele tumorale si sub o lumina fluorescenta se sincronizeaza cu sistemul de navigatie cât si cu aspiratorul ultrasonic si microscopul neurochirurgical. Tumora este distinsa in dimensiuni 3D fata de tesutul creierului normal oferind o siguranta maxima in ablatia/eliminarea tumorii.
Mapping-ul cortical și subcortical – electrostimularea intraoperatorie a creierului, cu pacientul treaz (i.e AWAKE brain surgery). Este o metodă eficienta si una profesata in Statele Unite din anii ‘80, utilă mai ales atunci când formatiunea cerebrala este situată în zone elocvente ale creierului. Operația se începe sub anestezie generală, dar după ce este expusa membrana durala, se trezește pacientul și este supus unui set complex de teste neuro-psihologice, în timp ce Dr Mindea aplică un Ojemann electrostimulator de mică intensitate pe suprafața creierului și în profunzime. O harta a creierului (Cortical Map) este creată și care scoate în evidență structurile funcționale ale creierului, care trebuie evitate si chiar protectate pentru a evita consecinte neurologice permanente (hemipareză, tulburări de limbaj etc).
Tractografia si Diffusor Tensor Imaging suprapus pe sistemul de navigatie demonstreaza calea fibrelor din substanța albă si reprezinta o tehnica relative noua (in ultimii 5 ani) care a avansat cu mult siguranta interventiilor cerebrale.
Aspiratorul ultrasonic, drillul (motorul electric), electrocoagularea bipolară non-stick (neaderentă), instrumentarul microchirurgical – toate acestea sunt indispensabile și fac parte din dotarea standard a unei săli de operații de neurochirurgie.
Neuro-anestezia – foarte importantă. Operațiile pe creier necesită o anestezie specială, care a evoluat alături de tehnica neurochirurgicală și a permis performanțele de astăzi. De obicei, medicii care asigură anestezia pentru intervențiile neurochirurgicale sunt supraspecializați în acest domeniu, unul din cele mai delicate. Dr Mindea impreuna cu Dr Mirela Andrei (Anestezist si specialist ATI cu peste 20 de ani experienta) utilizeaza AWAKE brain surgery ca tehnica preferata chirurgicala in 90% din cazurile cerebrale, pentru a optimiza rezectia tumorala cat si siguranta pacientului cu o monitorizare in timp real, “real-time neuromonitoring”.
Evoluție și prognostic
Prognosticul si supravietuirea pacientiilor pe termen lung este in functie de variabile critice:
1. Gradul gliomulul
2. Gradul de rezectie.
Cu alte cuvinte, gradul histologic al formatiunii tumorale impreuna cu gradul de rezecție al unei formatiuni influenteaza prognosticul mai multe de cat orice alti factori.
Realistic vorbind, nici pacientul si nici neurochirurgul poate influenta gradul histopatologic al gliomului operat. Prin urmare, gradul de rezectie (volumul tumori care se poate indeparta / elimina) este factorul principal care se poate controlat relativ.
Din acest motiv, Dr Mindea favorizeaza tehnica de AWAKE craniotomy (eliminarea / indepartarea tumorala cand pacientul este treaz si doar sedat versus sub anestezie generală) pentru a optimiza gradul de rezecție tumorală.
Prin evaluarea continuă neurologică in timpul operației oferită prin tehnica AWAKE craniotomy, se poate monitoriza mici schimbari neurologice al pacientului care pot semnaleaza ca pacientul nu mai suporta o eliminare sau rezecție completă a tumorii. In asa fel, se poate opri operația in momentul optim pentru pacient, astfel reducând riscurile chirurgicale ale operației.
Este metoda care oferă maximă siguranța pentru pacient si este tehnica preferată de Dr Mindea pentru orice operatie cerebrală
Prognosticul glioamelor maligne
Literatura de specialitate contine studii care sustin ca in cazul unui glioblastom, de la momentul diagnosticului până la deces trec, în medie, în jur de 15-16 luni, în condițiile unui tratament complet: operație, radioterapie și chimioterapie citostatică. Pentru glioblastom, undeva în jur de 1 an de la operația inițială apare recidiva, în funcție de care se reintervine chirurgical, se reiradiază (rareori) sau, cel mai adesea, se reia chimioterapia citostatică. Pentru tumorile de grad III (astrocitom anaplazic), cifrele arată ceva mai bine, în general cu 6-12 luni în plus.
Acestea sunt cifre statistice, orientative, obținute din urmarirea unor serii mari de pacienți și cumulate pe perioade mari de timp. Variațiile la nivel individual sunt mari, ceea ce face greu de prezis care va fi evoluția unui anume pacient. Există, totuși, niște elemente despre care știm că o influențează si care se numesc factori de prognostic.
Factorii care influențează prognosticul în glioamele maligne se pot împărți în trei categorii mari:
• factori care țin de formațiunea cerebrală
• factori care țin de pacient
• factori care țin de tratamentele efectuate
factori de prognostic care țin de tumoră
• Gradul histologic – III (astrocitom anaplazic) sau IV (glioblastom). După cum am menționat deja, diferența între ele este, în medie, de un an. De asemenea, glioblastomul secundar, care provine dintr-o tumoră de grad mai mic (astrocitom difuz sau oligodendrogliom grad II sau III sau) evoluează mai bine decât glioblastomul primar.
• Localizarea tumorii – afectează atât posibilitatea rezecției chirurgicale, cât și funcțiile neurologice (ambele cu rol important). Evident, o tumoră ca un glioblastom care infiltrează structurile profunde, zone vasculare sau centrii funcționali nu poate fi rezecată în totalitate și va determina deficite neurologice importante.
• Mărimea tumorii – tumorile mari evoluează, în general, mai rapid decât cele mici si genereaza deficite neurologice, cu impact negativ asupra starii pacientului, in special glioblastomul
• Mutațiile genetice – importanța lor a fost recunoscută din ce în ce mai mult în ultimul deceniu, culminând cu includerea lor printre criteriile de diagnostic histopatologic conform celei mai recente clasificări a tumorilor cerebrale (OMS 2016). Practic, ele sunt cele care determină comportamentul tumorii: rata de creștere, mobilitatea / invazivitatea și rezistența la citostatice sau la radioterapie. Dintre foarte multele mutații genetice depistate în glioame, câteva sunt determinante:
– IDH-1 și IDH-2 – izocitrat dehidrogenaza – o enzimă implicată în metabolismul glucozei, ale cărei mutații sunt caracteristice pentru cea mai mare parte din glioamele de grad II și III, dar numai pentru 10-15% dintre glioamele de grad IV( glioblastomul). Prezența acestor mutații semnifică un prognostic mai bun, o tumoră cu agresivitate mai redusă și răspuns favorabil la radioterapie și citostatice, indiferent de gradul histologic (II, III sau IV).
– Codeleția 1p-19q – pierderea unei porțiuni din brațul scurt al comozomului 1 și din brațul lung al cromozomului 19. Se asociază întotdeauna cu mutații IDH-1/2 (nu și reciproc, însă), este caracteristică pentru subtipul histologic de oligodendrogliom și are o valoare prognostică pozitivă suplimentară. Practic, glioamele cu co-deleție 1p-19q (oligodendroglioamele) sunt cele mai puțin agresive și răspund cel mai bine la trata-ment, în special la citostatice.
– Statusul de metilare MGMT – enzimă cu rol în repararea ADN-ului alterat de radioterapie sau citostatice (și, implicit, în rezistența tumorii la aceste tratamente). Când gena responsabilă de producerea acestei enzime este metilată (status pozitiv de me-tilare), enzima nu mai este produsă, iar celulele tumorale nu mai sunt protejate de efectele radioterapiei sau al citostaticelor.
• Extensia tumorii la distanță – în alt lob sau în emisfera contralaterală– întotdeauna un prognostic negativ.
factori de prognostic care țin de pacient
Intervalul de timp scurs de la primele simptome până la diagnostic și, mai ales, inițierea tratamentului , cu cat se intervine mai rapid, cu atat beneficiile sunt MAI MARI
Prezența deficitelor neurologice – în special deficitele permanente motorii (hemipareză sau hemiplegie) sau de limbaj – au un efect negativ evident.
Vârsta – cu cât este mai avansată, cu atât mai rău. Tinerii au, de regulă, o evoluție mai bună dintr-o multitudine de motive: stare de sănătate și imunitate mai bună, tumorile sunt de grad mai mic sau purtătoare de mutații favorabile.
Crizele epileptice, în special ca manifestare de debut, au un efect pozitiv – practic, tumora este descoperită mai devreme.
Depresia – este frecventă, întotdeauna reprezinta o mare problemă, reduce capacitatea organismului de a lupta cu boala și, evident, scade calitatea vieții.
factori de prognostic care țin de tratament
Gradul de rezecție chirurgicală –este unul extrem de important (poate chiar cel mai important). Cu cât mai extinsă, cu atât mai bine. Și invers, cu cât volumul tumoral ramas după operație este mai mare, cu atât mai rău. Există o relație continuă (nu liniară, totuși) între gradul de rezecție și supraviețuire, ceea ce a și dat naștere conceptului actual de rezecție supratotală ca un “gold-standard” chirurgical în glioame.
Tratamentul recidivei – reintervenția chirurgicală, reiradierea și chimioterapia de linia a doua, ca și terapiile adjuvante de tipul câmpurilor electrice alternante (Tumor Treating Fields) aduc, în general, beneficii.
Efectuarea protocolului complet și corect de radioterapie și chimioterapie citostatică – Există pacienți care nu suportă Temozolomida sau care sunt tratați după protocoale învechite de iradiere.
Corticoterapia – deși ameliorează simptomele, are efect negativ asupra evoluției per ansamblu a bolii.
Anticonvulsivele – Levetiracetamul și Valproatul pot avea un efect pozitiv, Carbamazepina, Fenitoina și Fenobarbitalul pot avea efect negativ.
Aceștia sunt cei mai importanți factori care influențează evoluția acestei boli. Variabilele sunt multe și felul în care ele se combină la un anume pacient face imposibil de prezis care va fi prognosticul.
Află mai multe despre:
Când un disc se rupe și determină presiune pe un nerv, acesta poate provoca o varietate de simptome. În multe cazuri, discurile sunt deteriorate la nivelul cervical sau lombar datorită mișcării suplimentare în aceste zone
Sacroiliita este o afecțiune care apare atunci când una sau ambele articulații sacroiliace devin inflamate. Articulațiile sacroiliace sunt în partea inferioară a spatelui, unde coloana vertebrală se întâlnește cu pelvisul.
Te confrunți cu dureri intense de cap, dar nu ești sigur dacă este o durere de cap, migrenă sau o afecțiune mai puțin cunoscută numită nevralgie occipitală?
Durerea de spate nu este un simptom ce ar putea să apară doar după o anumită vârstă sau după o afecțiune traumatică.
După cum spunem multora dintre pacienții noștri, durerile de spate nu sunt normale la orice vârstă și pot fi un indiciu…
Evoluția bolii este, în general, lentă și graduală. Este rar ca procesul să se oprească. Pentru aceasta este indicat să faci exerciții care activează mușchii
Stenoza coloanei vertebrale este o afecțiune a coloanei vertebrale pe care o întâlnesc frecvent în practica mea ca neurochirurg.
Pe lângă durerile de spate, durerile cervicale (alături de simptome la nivelul brațelor) se află în topul…
Când avem dureri de spate nu ne dorim nimic altceva decât alinare. Durerea, este în general un simptom ce ne poate afecta activitatea profesională…
Ce spun pacienții noștrii
Alex Moldovanu
2022-05-06
Bună ziua. Ieri am fost la ultima infiltrație la Domnul Doctor Ștefan Mindea . Diagnostic .. Hernie de disc L4-L5 , L5-S1. În toată această perioadă, de 5 infiltrații , aproape că durerea nici nu mai există pe picior. Recomand înainte de toate un om pentru oameni . Pe Dumnealui . Mulțumesc echipei de Medici , Asistentului Andrei , dar nu în ultimul rând, Domnului Doctor !🙂
florin maciuca
2022-05-04
Un medic extraordinar, cu o echipa minunata, pe care nu pot decat sa ii laud si sa ii apreciez pentru felul si modul in care am fost tratat, mai exact s-a intervenit neurochirurgical pentru o hernie de disc lombar L3/4 cu compresie radiculara dreapta, dupa care pot sa spun ca la aproximativ 2 ore dupa interventie am putut sa ma ridic si sa merg fara nici o problema fara dureri, ceea ce nu pot spune ca sa intamplat si in urma cu 6 ani cand am mai fost operat neurochirurgical intr-o alta clinica tot de hernie de disc lombar L4/5, metoda clasica si dupa care recuperarea a fost foarte costisitoare!
Liliana Daniela
2022-05-04
Doresc sa multumesc din suflet atat domnului doctor Mindea cât și întregii sale echipe pentru profesionalismul si atentia de care au dat dovada. In data de 20 aprilie am avut o interventie chirurgicala pentru stenoza de canal lombar severa L3/4 si modificari degenerative discale severe cu tasare discala si edem osos L4/5. Totul a fost la superlativ! Va multumesc si Dumnezeu sa va ajute ca sa aduceti bucurie cat mai multor oameni!
Cristina Puia
2022-05-01
Am 44ani si m-am operat in martie 2022 de Hernie toracala T7-T8 si T8-T9 cu compresii severe pe maduva,cu un potential risc de paralizie intraoperator, pe care mi l-am asumat. Boala am descoperit-o cu 1an in urma,dl doctor amanand interventia, neavand simptomatologia asa de avansata si pentru avea un timp de pregatire a musculaturii spatelui ptr.o recuperare postoperatorie mai usoara. Mi-a facut infiltratii si faceam exercitiile de kineto recomandate. La inceputul bolii, intelegand severitatea operatiei am fost stapanita un timp de frica(la un spital din Bucuresti mi s-a spus de un angajat ca de 2ani de cand lucra acolo nu a intalnit operatie de coloana toracala/ iar in recenziile pe acest site nu era nici o postare cu acest diagnostic),am fost sfatuita de 2 preoti calugari sa ma rog Sf.Pantelimon si Sf.Luca al Crimeei ptr.o buna reusita. Surpriza a fost mare,gasind in sala de operatie chiar icoanele lor si… increderea ca medicul va fi ajutat de Dzeu a fost mai mare. Operatia a decurs f.bine, a doua zi am putut merge, disparand o parte din simptomele bolii, celelalte urmand ameliorare in timp. Zona de interventie a fost dureroasa 3sapt,dar fusesem informata. Multumesc intregii echipe si Dzeu sa-i tina sanatosi si sa-i lumineze ptr.a ajuta si pe altii!
Aurelia Geoglovan
2022-05-01
Multumim din suflet domnului dr. Stefan Mindea si echipei sale pentru daruirea si profesionalismul de care au dat dovada in situatia mamei mele Geoglovan M. Avand 80 de ani si un istoric medical complicat a revenit la dl.dr. Mindea cu dureri insuportabile avand nervul inflamat cu iritatie provocata de o compresie mecanica. A trecut deja o luna de la interventia neurochirurgicala – epiduroscopie L2/3, mama se simte bine, se poate misca si dormi fara dureri. Multumim domnului dr. Mindea pentru atentia si empatia dumnealui, beneficiind de tot sprijinul moral si material posibil. Sa dea Dumnezeu sanatate tuturor!
Manuela Apostu
2022-04-27
Un OM cu suflet mare, inconjurat de o echipă deosebită!Tot respectul pentru reușite.Citez,,știința merge la drum împreună cu credința “.Multumim,SU CCES in continuare întregii echipe.
Marius Iancau
2022-04-27
Fiica mea a fost operata de dl. Doctor Mindea in 19.04.2022
Inainte de a fi un medic deosebit, este un MARE OM. Abia acum am vazut un medic adevarat. Pana acum nu am intalnit decat: aroganti, lacomi, repeziti, persoane pe care nu-i interesau decat sa-si umple buzunarele pe spatele suferintei bolnavului.
Acest OM este ceva ce nu am mai intalnit: un specialist desavarsit, de o blandete si rabdare iesite din comun, cu foarte mult bun simt, gata sa iti explice totul ca si unui copil de gradinita.
Jos palaria DOMNULE DOCTOR. Respectele si recunostinta mea.
Florin Tipau
2022-04-21
Multumesc echipei domnului doctor Stefan Mindea.In cateva ore m-au pus pe picioare si au aratat ca sunt adevarati profesionisti.
Maria Olteanu
2022-04-21
Excelent! Totul a fost foarte ok! Va multumesc!
Amalia Maria
2022-04-20
Buna seara puteți sa mi Spune-ți un preț aproximativ pt o operație hernie disc L5-S1.
Va mulțumesc !
Consultații
- Clinica Pozimed
- Bd. Mircea cel Batran Nr 102
- Constanta
- Luni – Vineri: 08:00 – 16:00
- cabinet@mindea.ro
Operații
- Spitalul Heka
- Bd. 1 Decembrie 1918, Nr. 21
- Constanta
- Luni – Vineri: 08:00 – 16:00
- cabinet@mindea.ro
'
