Fractura Vertebrala Osteoporotica – Tratament Conservator și Neurochirurgical
Introducere: ce este fractura vertebrală osteoporotică?
Fractura vertebrala osteoporotica reprezintă o complicație comună a osteoporozei, caracterizată prin reducerea densității osoase care predispune pacienții la fracturi. Dintre toate tipurile de fracturi osteoporotice, fracturile vertebrale sunt cele mai frecvente, având un impact semnificativ asupra calității vieții din cauza durerii intensive, mobilității reduse și deformării coloanei vertebrale.
Deși tratamentul conservator este adesea cel mai frecvent ales, opțiuni chirurgicale precum vertebroplastia și cifoplastia au apărut ca alternative eficiente și rapide în tratarea fracturilor vertebrale, în special pentru pacienții care vor să își reia rutina zilnică fără dureri în cel mai scurt timp posibil.
Prezentarea și Diagnosticarea Fracturii Vertebrale Osteoporotice
Fractura vertebrala osteoporotica are de obicei un debut brusc de durere localizată la nivelul spatelui, care poate fi severă și agravată de mișcare, tuse sau ortostatism. Durerea este adesea însoțită de deformări spinale (cum ar fi cifoza sau pierderea în înălțime) sau imposibilitate de mișcare (cauzată de durerea severă), ceea ce duce la reducerea mobilității și a calității vieții. În unele cazuri, la pacienții cu osteoporoză severă, fractura vertebrala osteoporotica poate fi asimptomatică și descoperită incidental în timpul imagisticii pentru alte afecțiuni.
Diagnosticarea începe cu evaluarea clinică detaliată care include istoric medical pentru evaluarea factorilor de risc pentru osteoporoză (cum ar fi vârsta, sexul, istoricul familial și utilizarea corticosteroizilor) și un examen fizic cu accent pe sensibilitate, deformare spinală și funcția neurologică. Studiile imagistice, inclusiv radiografia, RMN-ul și CT-ul joacă un rol crucial în confirmarea diagnosticului, evaluarea severității fracturii și identificarea oricăror complicații potențiale, cum ar fi compresia medulara.
Tratament conservator pentru fractura vertebrala osteoporotica
Tratamentul conservator pentru majoritatea fracturilor vertebrale osteoporotice, include gestionarea durerii cu analgezice (de exemplu, acetaminofen, AINS), terapie fizică și utilizarea de orteze. Scopul este de a controla durerea, de a îmbunătăți mobilitatea și de a încerca prevenirea fracturilor ulterioare prin îmbunătățirea densității osoase prin terapie medicamentoasă (de exemplu, bisfosfonați, suplimente de calciu și vitamina D).
Tratamentul conservator nu are întotdeauna eficiența dorită. Majoritatea pacienților cu fractură vertebrală osteoporotică continuă să experimenteze dureri semnificative și limitări funcționale, în ciuda unui tratament conservator adecvat. În astfel de cazuri, intervențiile chirurgicale precum vertebroplastia și cifoplastia pot fi considerate cele mai eficiente soluții de tratament.
Intervenții chirurgicale: Vertebroplastia și Cifoplastia
Prezentare generală a Vertebroplastiei și Cifoplastiei
Vertebroplastia și cifoplastia sunt proceduri chirurgicale minim invaziv percutane menite să stabilizeze vertebrele fracturate, să reducă durerea și să îmbunătățească starea pacientului. Ambele tehnici implică injectarea percutanată de ciment medicinal în corpul vertebral fracturat, oferind stabilizare imediată și ameliorarea instantă a durerii.
Vertebroplastia implică injectarea directă de ciment medicinal în corpul vertebral sub ghidaj imagistic continuu, iar cifoplastia implică un pas inițial de inserare a unui balon în corpul vertebral și umflarea acestuia pentru a crea un spațiu, urmată de injectarea de ciment. Umflarea balonului ajută la restabilirea unei părți din înălțimea vertebrei și la corectarea deformării cifozei, ceea ce poate fi deosebit de avantajos strict pentru anumite categorii de pacienți.
Evaluarea preoperatorie și selectarea candidatului
O evaluare corespunzătoare înainte de operație este esențială pentru a determina eficacitatea vertebroplastiei sau cifoplastiei pentru un pacient cu fractura vertebrala. Evaluarea include analiza detaliată a istoricului medical al pacientului, examenul fizic și studiile radiologice.
- Istoricul patologic și examenul clinic: Acest pas evaluează starea generală de sănătate a pacientului, patologiile și factorii de risc pentru intervenția neurochirurgicală, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, pulmonare și metabolice. Este esențial să se evalueze nivelul de durere al pacientului, starea funcțională și starea neurologică.
- Studiile radiologice: Studiile imagistice, cum ar fi radiografiile, RMN-ul sau CT-ul, sunt cele mai elocvente pentru confirmarea diagnosticului de fractura vertebrala, evaluarea stabilității fracturii și excluderea afecțiunilor precum infecții, tumori maligne sau compresii nervoase. RMN-ul este deosebit de util pentru a face distincția între fractura vertebrala acută și fractura vertebrala cronică și pentru a identifica prezența edemului osos, care indică o fractură acută, activă, ce poate beneficia de vertebroplastie sau cifoplastie.
- Măsurarea densității osoase: Un test de densitate osoasă (Test DEXA) poate fi efectuat pentru a evalua gradul de osteoporoză și riscul de fracturi viitoare, ajutând la managementul terapeutic.
Majoritatea pacienților care prezintă o fractură vertebrală osteoporotică sunt candidați potriviți pentru vertebroplastie sau cifoplastie. Candidații cu cea mai bună rată de succes pentru aceste proceduri sunt:
- Pacienți cu durere continuă care nu răspund la tratamentul nonchirurgical timp de cel puțin 2 până la 4 săptămâni;
- Pacienți cu fracturi vertebrale acute sau subacute;
- Pacienți cu fracturi care provoacă impotențe funcționale semnificative sau limitări ale mobilității precum aplecări sau răsuciri;
- Pacienți fără alte contraindicații precum infecții locale sau sistemice, coagulopatii necorectate sau boală cardiopulmonară severă;
- Pacienți fără compresie pe cordonul medular / spinal / compresie a rădăcinii nervoase care provoacă deficite neurologice, care ar putea necesita o abordare neurochirurgicală diferită.
Procedură: Vertebroplastia și Cifoplastia
Cum se efectuează procedurile?
Vertebroplastia
Vertebroplastia se efectuează sub sedare sau anestezie generală, în funcție de starea și preferința pacientului. Procedura durează de obicei aproximativ 10-15 minute / vertebră și se pot aborda mai multe fracturi vertebrale în cadrul aceleiași proceduri neurochirurgicale.
1. Pregătire: Pacientul este poziționat în decubit ventral pe masa chirurgicală, iar zona țintă este sterilizată. Se administrează anestezie locală la nivelul pielii și țesuturilor profunde.
2.Ghidaj imagistic: Sub ghidaj fluoroscopic sau CT, un trocar care este inserat prin piele în vertebra fracturată.
3.Injectarea cimentului: Odată ce acul este poziționat corect și confirmat imagistic, cimentul medicinal este amestecat și injectat în vertebra fracturata. Cimentul se întărește rapid, oferind stabilizare imediată vertebrei fracturate.
4.Finalizare: Acul este îndepărtat, iar la locul de puncție se aplică un pansament steril. Același procedeu se poate aplica la mai multe nivele în funcție de patologia pacientului. Pacientul este monitorizat pentru o scurtă perioadă într-un salon înainte de a fi externat.
Cifoplastia
Cifoplastia este similară cu vertebroplastia, dar implică un pas în plus de introducere a balonului în corpul vertebrei fracturate. Procedura durează în general aproximativ 20-30 minute / vertebră.
1.Pregătire: Pacientul este poziționat în decubit ventral, iar anestezia locală sau generală este efectuată.
2.Inserarea balonului: Un ac este introdus în corpul vertebral fracturat sub ghidaj fluoroscopic. Un balon mic este apoi introdus prin ac și umflat, creând un spațiu în vertebră și ajutând la restabilirea înălțimii și la reducerea deformării corpului vertebral.
3.Injectarea cimentului: Balonul este dezumflat și îndepărtat, iar cimentul medicinal este injectat în spațiul creat de balon.
4.Finalizare: Acul este îndepărtat și se aplică un pansament steril. La fel ca și în cazul vertebroplastiei, pacientul este monitorizat postoperator înainte de externare.
Recuperarea după Vertebroplastie și Cifoplastie
Pacienții resimt de obicei o reducere semnificativă și rapidă a durerii după procedurile de vertebroplastie și cifoplastie, mulți raportând o îmbunătățire semnificativă imediat postoperator.
Majoritatea pacienților sunt externați în aceeași zi sau a doua zi, cu recomandări de reluare treptată a activităților zilnice. Poate fi recomandată kinetoterapia pentru a îmbunătăți mobilitatea și a întări musculatura spatelui.
Vertebroplastia și cifoplastia sunt considerate tehnici neurochirurgicale sigure cu o rată mare de succes la pacienții aleși corespunzător.
Avantajele vertebroplastiei și cifoplastiei față de tratamentul conservator
Vertebroplastia și cifoplastia oferă o ameliorare / remitere rapidă și semnificativă a durerii în comparație cu tratamentul nonchirurgical. Studiile au arătat că aceste proceduri pot obține ameliorarea durerii la până la 95% dintre pacienți, adesea în termen de 24 ore, permițând reluarea mai rapidă a activităților cotidiene.
Prin injectarea de ciment medicinal în vertebra fracturată, vertebroplastia și cifoplastia oferă stabilizare imediată, reducând riscul de prăbușire și deformare ulterioară. Această stabilizare poate fi deosebit de benefică în prevenirea complicațiilor asociate cu imobilizarea prelungită, cum ar fi atrofia musculară, tromboza venoasă profundă, tasarea și mai mare a corpului vertebral fracturat ducand la o compresie pe canalul medular / spinal / rădăcina nervoasă.
Cifoplastia, în special, oferă avantajul suplimentar de a corecta deformarea corpului vertebral fracturat și de a restabili înălțimea vertebrală prin utilizarea unui balon-tampon. Această corecție poate îmbunătăți alinierea coloanei vertebrale, reduce deformarea cifozei și poate preveni complicații ulterioare precum deficit respirator sau afectarea digestiei datorită anatomiei toracice și abdominale modificate.
Atât vertebroplastia, cât și cifoplastia sunt proceduri minim invazive/percutane, de obicei efectuate în regim ambulatoriu sau cu o spitalizare scurtă, maxim 1 zi. Recuperarea rapidă, durerea postoperatorie minimă și ratele scăzute de complicații fac aceste proceduri neurochirurgicale foarte atractive, în special pentru pacienții vârstnici care pot avea comorbidități care le limitează posibilitatea pentru intervenții neurochirurgicale mai complexe.
Pentru pacienții care nu răspund rapid la tratamentul nonchirurgical, vertebroplastia și cifoplastia oferă o șansă foarte bună cu rezultate excelente în ceea ce privește reducerea durerii, îmbunătățirea calității vieții și reluarea mobilității imediat postoperator. Acest lucru este deosebit de important pentru pacienții cu durere persistentă și dizabilitate care afectează semnificativ calitatea vieții.
Concluzie
Fractura vertebrala osteoporotica sau posttraumatică reprezintă o provocare clinică semnificativă, în special la pacienții mai vârstnici.
Deși tratamentul nonchirurgical rămâne piatra de temelie a tratamentului conservator, vertebroplastia și cifoplastia au apărut ca opțiuni neurochirurgicale valoroase pentru pacienții cu durere continuă și cu afectarea calității vieții. Aceste proceduri minim invazive (vertebroplastia și cifoplastia) oferă reducerea / remiterea rapidă a durerii, stabilizarea imediată a coloanei și, în cazul cifoplastiei, beneficiul suplimentar de corectare a deformării și de restabilire a înălțimii corpului vertebral fracturat.
Selecția atentă a pacienților, bazată pe o evaluare înainte de intervenția neurochirurgicală detaliată, este esențială pentru a asigura rezultate excelente.
Alătură-te comunității noastre pe social media pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri, informații medicale și sfaturi utile! Urmați-ne pe Facebook şi Youtube pentru actualizări zilnice, articole informative și evenimente speciale. Fiți parte din comunitatea noastră online și descoperiți cum putem îmbunătăți împreună starea dvs. de sănătate.