Tumori spinale
Majoritatea cancerului spinal apare în interiorul coloanei vertebrale și, de obicei, nu afectează măduva spinării. Unele dintre cancerele care pot implica coloana vertebrală includ:
- Osteosarcom: un tip de cancer osos care poate proveni din coloana vertebrală, dar este mai frecvent la nivelul oaselor coapsei și tibiei.
- Condrosarcom: o tumoare care apare din celulele cartilajului din jurul osului. Deși neobișnuit la nivelul coloanei vertebrale, uneori se poate dezvolta ca și cancer primar la nivelul oaselor care formează coloana vertebrală.
- Mielom multiplu: un cancer care afectează celulele plasmatice din sânge. Celulele afectate se colectează în măduva osoasă și în stratul exterior al osului – adesea în coloana vertebrală.
- Limfom: un grup de cancere care afectează celulele sistemului imunitar numite limfocite. Se poate dezvolta în coloana vertebrală ca o tumoare primară, dar mai des apare în altă parte și se extinde la coloana vertebrală.
- Chordoma: o tumoare osoasă malignă care se poate dezvolta în interiorul coloanei vertebrale oriunde de-a lungul lungimii sale, totuși este cel mai frecvent observată în sacrum (un os la baza coloanei vertebrale).
- Sarcomul Ewing: un cancer care poate afecta atât osul, cât și țesutul moale din jur. Este rar la adulți și reprezintă aproximativ 1 la sută din cancerele din copilărie.
Deși în majoritatea cazurilor aceste afecțiuni spinale sunt benigne, un procent mic dintre ele poate deveni malign.
Tumorile benigne ale coloanei vertebrale pot cauza probleme atunci când cresc suficient de mari pentru a apăsa asupra țesuturilor măduvei spinării sau a altor structuri.
- Osteom osteoid: o tumoare mică în os care este mai frecventă la copii și adulți mai tineri.
- Hemangiom: o creștere care se formează din țesuturile vaselor de sânge din interiorul coloanei vertebrale. Aceste tumori sunt mai frecvente la suprafața pielii, în special la sugari, dar pot afecta și organele interne.
- Osteoblastom: similar cu osteomul osteoid, dar de obicei mai mare și mai agresiv.
- Osteocondrom: o creștere excesivă a cartilajului și a osului care apare de obicei la capătul osului lângă placa de creștere.
- Tumoare cu celule uriașe (GCT): o tumoare numită după modul în care arată sub microscop. De obicei conține celule „gigant” cu mai mulți nuclei care s-au format ca mai multe celule fuzionate împreună. TGC la nivelul coloanei vertebrale afectează de obicei oasele vertebrelor.
- Meningiom: o tumoare pe creier, mai frecvent, dar care poate afecta și dura mater, care este una dintre meningi – mucoasele măduvei spinării.
- Tumorile învelișului nervos, cum ar fi schwanomii și neurofibroamele, aceste afecțiuni spinale se pot forma pe rădăcinile nervoase periferice care ies din coloana vertebrală.
- Gliom: o tumoare care crește din celulele gliale care susțin funcția creierului și a măduvei spinării.
În coloana vertebrală, cele mai frecvente tipuri de gliomuri sunt:
- Ependimom și subependimom: tumori spinale/afecțiuni spinale care se dezvoltă în căptușeala căilor de trecere din creier și măduva spinării. Uneori pot bloca fluxul lichidului coloanei vertebrale cerebrale, ceea ce crește presiunea din creier.
- Astrocitom: cea mai frecventă afecțiune spinală a măduvei spinării la copii, care poate fi malignă sau benignă.
- Hemangioblastom: o tumoare care apare din vasele de sânge conectate la sistemul nervos central, inclusiv creierul și măduva spinării.
- Granulom eozinofil: leziuni/afecțiuni spinale benigne, rare la adulți, care afectează oasele și pot provoca colapsul vertebrelor; sunt mai frecvente la mijlocul spatelui.
- Chist sinovial: un sac umplut cu lichid care se formează de obicei în coloana lombară (partea inferioară a spatelui) în jurul articulațiilor vertebrale, de obicei dintr-un proces degenerativ și este benign.
- Chist osos anevrismal: o leziune plină de lichid care afectează în primul rând copiii și este a treia cea mai frecventă tumoare osoasă benignă.
- Siringomielia: un chist din măduva spinării care poate imita o tumoare, dar de obicei este benign.
- Mielita transversă: o boală inflamatorie care determină formarea de leziuni pe măduva spinării care poate imita simptomele și apariția unei tumori la nivelul coloanei vertebrale.
- Lipomatoza epidurală: creșterea excesivă a grăsimii în spațiul epidural.
- Chist arahnoidian: un sac plin cu lichid care poate provoca separarea în membranele care învelesc măduva spinării și poate ieși în spațiul epidural.
- Chisturi epidermoide și dermoide: creșteri goale compuse din elemente ale pielii care au devenit implantate în canalul spinal.
- Scleroza multiplă (SM): plăcile care se pot dezvolta în SM progresivă pot provoca uneori aceleași simptome ca și tumorile coloanei vertebrale.
- Mielita transversă: o boală inflamatorie care determină formarea de leziuni pe măduva spinării care poate imita simptomele și apariția unei tumori la nivelul coloanei vertebrale.
- Siringomielia: un chist din măduva spinării care poate imita o tumoare, dar de obicei este benign.
- Chist osos anevrismal: o leziune plină de lichid care afectează în primul rând copiii și este a treia cea mai frecventă tumoare osoasă benignă.
- Chist sinovial: un sac umplut cu lichid care se formează de obicei în coloana lombară (partea inferioară a spatelui) în jurul articulațiilor vertebrale, de obicei dintr-un proces degenerativ și este benign.
- Granulom eozinofil: leziuni benigne, rare la adulți, care afectează oasele și pot provoca colapsul vertebrelor; sunt mai frecvente la mijlocul spatelui.
- Scleroza multiplă (SM): plăcile care se pot dezvolta în SM progresivă pot provoca uneori aceleași simptome ca și tumorile coloanei vertebrale.
- Chisturi epidermoide și dermoide: creșteri goale compuse din elemente ale pielii care au devenit implantate în canalul spinal.
- Chist arahnoidian: un sac plin cu lichid care poate provoca separarea în membranele care învelesc măduva spinării și poate ieși în spațiul epidural.
- Lipomatoza epidurală: creșterea excesivă a grăsimii în spațiul epidural.
Una dintre cele mai întâlnite situații este ca o formațiune de la nivelul coloanei să apară prin extinderea unei boli oncologice existente. În aceste situații, investigațiile urmăresc să stabilească rapid dacă există compresie pe nervi/măduvă sau risc de instabilitate a coloanei.
Unele tumori spinale pot apărea și fără un declanșator clar. Unele formațiuni se dezvoltă lent și sunt descoperite când încep să dea simptome (durere, furnicături, slăbiciune) sau incidental, la un RMN făcut pentru alt motiv.
Mai rar, poate exista o predispoziție genetică asociată cu apariția unor formațiuni tumorale, mai ales dacă există istoric familial sau leziuni multiple. Această suspiciune se stabilește individual, în funcție de situație.
Recuperare și reabilitare după intervenția pentru o tumoră spinală
Recuperarea după intervenția pentru o tumoare spinală (inclusiv prin tehnici minim invazive) este un proces etapizat, care urmărește a reda mobilitatea, a reduce durerea și a sprijini refacerea funcției neurologice. Reabilitarea este importantă deoarece contribuie la o vindecare mai bună, ajută la recăpătarea forței și a echilibrului și scade riscul de rigiditate sau de reluare prea rapidă a efortului. În mod realist, recuperarea necesită timp, răbdare și implicare activă, cu respectarea indicațiilor medicale.
Odihna susține vindecarea, mai ales în primele zile și săptămâni. Perioadele de repaus trebuie alterate cu activitate ușoară (de exemplu, plimbări scurte). Pacienții trebuie să evite pozițiile statice prelungite și să urmeze recomandările medicului specialist privind pozițiile de somn și mișcările permise.
Kinetoterapia (atunci când este indicată) ajută pacientul să își recapete controlul trunchiului, forța și stabilitatea, precum și încrederea în mișcare. Exercițiile sunt adaptate intervenției și simptomelor, iar progresul se face gradual, pentru a evita suprasolicitarea. Este recomandat ca exercițiile să fie ghidate de un specialist, nu improvizate.
O alimentație echilibrată sprijină vindecarea și energia necesară recuperării. Hidratarea adecvată, aportul suficient de proteine, legume/fructe și evitarea excesului de alcool sau a fumatului pot contribui la refacerea mai bună a țesuturilor și la toleranța efortului.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE TUMORILE SPINALE
Este recomandat să solicitați evaluare medicală cât mai rapid dacă apar: slăbiciune instalată recent la un braț sau picior, dificultate la mers, amorțeală care se extinde, durere severă asociată cu deficit neurologic, sau modificări ale controlului urinar / intestinal. Acestea pot semnala compresie asupra măduvei spinării sau a rădăcinilor nervoase.
În practică, RMN-ul este investigația care oferă cele mai multe informații despre relația dintre o formațiune și măduvă/nervi. Medicul poate recomanda RMN cu substanță de contrast atunci când este necesară o caracterizare mai precisă a unei tumori spinale sau pentru planificarea tratamentului.
Nu. Biopsia se recomandă în special atunci când rezultatul ei schimbă planul de tratament (de exemplu, dacă este important să se confirme tipul de celule înainte de a decide intervenția, radioterapia sau altă terapie). În alte situații, diagnosticul poate fi stabilit pe baza imagisticii și a contextului clinic.
Indicația de tratament chirurgical ține de simptome, localizare, grad de compresie și riscul de deteriorare neurologică. În funcție de caz, obiectivele pot fi:
- decompresia măduvei/rădăcinilor nervoase (pentru a proteja funcția neurologică);
- îndepărtarea formațiunii când este posibil și sigur;
- stabilizarea coloanei dacă există instabilitate sau risc de fractură.
Recuperarea diferă mult în funcție de localizare, tipul intervenției și statusul neurologic înainte de operație. În multe cazuri, planul include mobilizare treptată, control al durerii și, când este necesar, recuperare medicală / kinetoterapie, plus controale și investigații de monitorizare. Medicul stabilește restricțiile (efort, ridicat greutăți, condus) individual.
Datorită tehnicilor inovative ULTRA minim invazive folosite la cele mai prestigioase spitale americane, cât și a rezultatelor obținute la cazuri complexe de neurochirurgie, Dr. Ștefan Mindea, neurochirurg, si clinica ANSI au ajuns sa preia cazuri la nivel național/internațional (SUA, Canada, Europa, Moldova, Turcia, Israel, Emitatele Arabe Unite, etc). Online, oferim consultatii video cât si interpretarea RMN-ului tip second opinion. Pentru terapia durerii, infiltrații la coloană și intervenții chirurgicale (operație creier – operație hernie de disc) sau consultații fizice, vă așteptăm la unul din centrele noastre din Constanța.
Pe plan internațional, Dr. Mindea și clinica ANSI au tratat sau reintervenit la pacienți operați la centre precum Anadolu, Acibadem, Institutul INI Hanovra, Spitalul Medical Park, Spitalul Universitar Istanbul si AKH Viena. Pe plan național, neurochirurgul Ștefan Mindea tratează și consultă pacienți din zona de vest sau nord-vest a țării (Oradea, Timișoara, Satu Mare, Baia Mare, Arad, Cluj, Zalau etc.), din zona centrală (Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Pitești, Ploiești, Ramnicu Valcea ș.a.), din cea estică (Chisinau, Cernauti, Iași, Bacău, Suceava, Piatra Neamț, Botoșani, Focșani, Buzău etc.), din zona sudica ( București, Ilfov, Otopeni, Craiova, Teleorman, Olt, Slatina) și din județele vecine (Tulcea, Brăila, Galați, Calarasi), așadar vă așteptăm cu drag la clinica ANSI.
De asemenea, pacienții abonați la rețele private precum Regina Maria, Sanador, Ponderas, Medlife, Monza, Arcadia, Pelican, Sfântul Constantin Brașov, Centrul Medical Humanitas Cluj, sau Spitalul Transilvania cât și pacienți tratați în regim de stat Spitalul de Neurochirurgie Bagdasar Arseni București sau Nicolae Oblu Iasi, pot trimite imagistica lor direct prin wetransfer.com la adresa de mail office@ansi.ro pentru second opinion sau consult online.
Vă așteptăm la clinica ANSI unde Dr. Ștefan Mindea își doreste să fie cel mai bun neurochirurg pentru tine!



